azi mi a fost frică
dorința profundă de a peregrina
încuiată

limbajul acelor pași nevăzuți
doar inima mea le știe stepa
răsărită pe arcada unei țeste gânditoare

rasa de călugăr din ordinul vântului de seară
tutunul spirit viu compagnon cu mâinile îngețate
nici un cuvânt vinul roșu împroșcat pe cerul tavanului
asfințit estetic dans la modernité du quotidien

mașinăriile șoptesc / ierburi înalte cablurile
o legănare de alb ecranul
apă de inmuiat ochii privirea întoarsă spre unda wifiului

drogul civilizațiilor mele succesive și banale
mă apropie de miezul plecărilor departe
epoca a fost cea a unei zile de martie
la noapte va fi vara
iar dimineața futuristă episod al secvențelor probabile de evadare
catalogul muzeului mise en abime vorbește pe scurt despre asta
un contabil un programator si o vizionară pentru ieșirea pe afară