timpul crește ca un pui de prigorie
valuri de întuneric topesc zile în malaxor
îmi este dor de moartea sărată
a ultimei mele iubiri
așa cum vezi răsăritul /pescăruș în zori/
tot astfel vei auzi scâncetul vieții ghemuit în prăpăstii
iar lumea aceasta se va roti /vultur cu gheare de fier/
se vor scutura trandafiri izvorâți tainic din cer

te întreb stea-de-mare barcă legănată de pești
câte sorți /pietre albe de râu/ risipești?

aici și acum aripi de păsări nocturne
ne vor ciuguli urmele roșii
aerul se va dezâmblânzii va mirosi universul numai a sentimente amar de vii
buzele mele îți vor dărui ore sculptate în argilă
dintre toți caii lumii tu îmi vei alege
pe cel de ultimă cursă
iubirea se va naște divină
pierduți în lumină ne vom iubi/morți unul pentru altul/
de azi înainte dragostea va fi ca sabatul