m-au întristat mereu bemolii
din multe cântece-ale vieții mele
pornit din fire să plusez
oricare gând cu un diez
cuvântul mi-a fost strigăt cânt
de păcătos dar și de sfânt
am fost și coajă
am fost și miez
și pulpă coaptă
crudă-n bune rele...

când râzi în la minor
pământul n-are gravitații
sunt fericit că pot să zbor
dar când te văd flirtând cu alții
de ce deodată pașii-s grei
și cordu-mi intră-n fibrilații

eu do tu la într-un legato
străpungem clipa cu vibrații
armonice pline de grații
dar dracu face inovații
în ochii și surâsul tău
și brusc devin un nătărău
cu toti rivalii-n altercații...

dacă mai vrei pe caii mari
pune-ți iubito ochelari
heliomați ori fumurii
măcar să nu-ți mai văd
ocheadele nurlii de pe de lături
în felul ăsta să-mi înlături din bănuieli

să zic
prostii...