Dorință

Aș vrea să mă petrec
într-o carte cu poeme
cu mâinile pline
de frunze și gene.

Timpul ... să-l cioplesc
într-un lut colorat
de un viscol
aproape-nserat
a cărui mărginire
e o poartă deschisă
prin care trec
visele pentru iernat.

Pe stradă
durerile din flori
strigăte să le fac
pentru statui.