DANSUL PLOII

Ascultă dansul ploii străvezii,
Cum stropii grei se lovesc înlăcrimați,
Norii cern anotimpurile târzii,
Iar noi legați de ei, cedăm fără să putem fi ajutați.

Tu, strop pur și cristalin,
Trimite mirosul ploii pe neatinsul încă sol
Ca mesaj demonic al tunetului și-al dansului divin,
Al stropilor, pe umedul și roșu ceremonial covor.

Chimia ploii reci ne spune,
Ne udă, ne bucură și iar ne spune, azi
Să cercetăm Oceanul Vieții, plin cu spume,
Să înfruntăm tsunami-ul stropilor necalzi.

Ei sunt zeci și zeci, și deci...
Dansul ploii, susținut de ecourile lor,
Al stropilor, cei care te invită să petreci
În dezordinea mișcării, cu fulgere care lovesc și dor.

Mesager al ploii, tu, umed strop ce iarăși fugi,
Fugar sortit eterului etern,
Chinuit acum de vânturi repezi și pribegi,
Atingi din nou conștient Pământul, alunecând descompus și demn.