mă-ntorc în cel ce sunt
prin porțile fluide,
cu senzația de alb a tâmplelor,
când păsările iernii pier
rescriind runele,

rămân deschis ochilor
în fântâni roase de ape.

prin rana privirii caii năvălesc
pe pajiștea lor,
din ochi
îi risipesc și mă-ntorc
în cel ce sunt.