cu ger în nevăzutul aer ninge
iar îngerului i-a-nghețat aripa
în zori nu mă-ndeletnicesc cu pripa
rostogolind secunda ca o minge.

ci de visare, treaz, mai fac risipa
văzduhul gândurilor mă atinge
sub noaptea ce în mine iar se stinge
și mă-nsoțesc în crezământ cu clipa.

un unt de flacără topește-n sobă
iar sfinții leapădă-n odăi cojocul
e mântuit de frigul aspru locul
și-i îmbrăcat în a iubirii robă.

iar din tezaur vremea mai răstoarnă
un trandafir de-argint, la geam, în iarnă.