m-am mutat
la o stradă distanță
poate la o galaxie...
de-aici prind mai ușor diminețile
și tramvaiul acela...
am timp să-mi recunosc verdele
și bucata de suflet în formă de-albastru
să știu perfect că prima la dreapta
oricând m-așteaptă o pasăre
aproape am uitat cum este
să întinzi mâna
să ți-o smucești
și mai plină de gol
m-am mutat
acolo unde cândva amândoi
încercam să ne oprim împreună
ne întrebam cum ar fi dincolo
dincolo de orice barieră
fiecare înțelegea în limba proprie... eu...
... am rămas fidelă...
m-am mutat
zbor desculță prin ierburile mele
miros muguri și e iarnă-iarnă!!!
am o fântână întreagă
un înger neîmpușcat
m-am mutat
între noi există multe
de pildă muntele-acesta și cuvântul pe care
din vocație din nepricepere
îl citești în oglindă
o căpiță de fân
pajiștea roșie-roșie
un ditamai babelul
nu te-aud deși
m-atingi cu cotul
m-am mutat
când soarele își începe festinul
mă cheamă la sine
înfometat te zbați să prinzi
niciodată nu m-am temut
să-mi țin lumina pe genunchi
când delira și avea friguri
trăgeai cu praștia-n ceruri
mă nimereai exact pe mine
spuneai că-i o glumă
un hobby nevinovat
ceva de genul…
m-am-mu-tat.