Republică
Ce scoți funingine pe gură
Arzând în pântece cărbuni extrași din evul mediu
Aș vrea să-mi dai ceva la mână, vreo procură
Nu doar un vot,
Ce mă refuză din sinedriu.
Îmi trebuie un act original.
Să mă declare apt, ne-echivoc
Iar nu hârtia de ziar local,
Certificând că m-am născut
La mine-n bloc.
Îmi trebuie un ausweis, un bilet, o cheie
Iar nu șperaclul Naltei Porți, de la Bizanț
Îmi trebuie un cifru, ca idee,
La complicatul lacăt
Ce mi-ai pus pe lanț.
Fiindcă-i posibil ca-ntr-o zi, doamnă, chiar mâine
Să trag concluzia că-i multă diferență
Că-i prea mult circ și nu destulă pâine
Nebun util, să uit de reverență.
În cartea de istorie prost scris
Subiect de drept comun și drept penal
Înjur de roșu și mă jur pe verde-nchis
Că sunt capabil să fac pasul, lateral.
Să-ncerc să umblu la motorul dumitale
Mărturisesc: găsesc că e tentant.
Și s-ar putea, doamnă, la modul ecologic
Să vreau să-l trec pe gaz.
Ilariant.

Republică, măreață vatră
Când caravana trece
Câinii de pază
Latră.