Desigur,
sub gene se ascunde un zeu căzut în firesc
are brațul plin cu brățări scumpe
lucrate de oameni ținuți sclavi și lipsiți de un zâmbet pe buze,
nu ne vorbește în cuvinte ci doar în semne și sentimente
pe care le răstălmăcește din arcuirea brațului, mereu.

Desigur,
și eu și tu avem în sânge și aur lichefiat din bijuteriile scumpe
asta ne doare și ne agită ființa
ne crește orgoliul până se aprinde și piatra,
nu ne este bine dar ne dorim starea aceasta
de a fi frumoși, aurii și triști.

Desigur,
putem ajunge la odihnă și pace,
fără brățări scumpe,
fără dorințe,
fără zeități diforme căzute în derizoriul ființei,
doar trebuie să ne ridicăm ochii din pământ spre noi înșine
să respirăm aerul de dincolo de coroana de stele
să acceptăm că suntem mici dar nu și neînsemnați
să vedem dincolo de aparențe cine este Acela
care biruie întristarea
și ne aduce nectarul eternității pe buze.

13 august 2017