mă plimb între două singurătăți
nici nu știu pe care să o aleg
una dintre ele îmi biciuie obrajii
negreșit voi continua să mă plimb
și să sorb din trupul meu ca
dintr-o ceașcă
cu iluzii

prin ochiul de sticlă al timpului
imaginile trec una câte una
nu mă recunosc
știu însă că Ea
va veni
dinspre partea cealaltă a răsăritului
și-mi va spune că
viața are gust de pământ

voi trece și prin gândul acesta
așa cum de la o vreme
am trecut pe lângă mine însumi

...și nu m-am recunoscut