numele-mi sună straniu
aproape necunoscut
nu știu dacă asta este motiv
de februarie
de drame lila
de minimă creație

sunt

la capătul celălalt și oare
câte controverse
câte decese
câte începuturi s-ar putea naște dacă
n-aș mai răspunde... n-aș mai... n-aș.

ASTÃZI NU FAC NIMIC
DIN CE TREBUIE!

o să mă plimb printre coroane
o să se ia înălțimea o să se.

o să privesc albina asta
desenându-și zborul din galbenul înțepăturii
asezonate cu negru
într-o fotografie
n-o să mă mai opresc din
o să mă fie: o să o fiu.

și

o să-mi îneci referenții
mai toate conceptele
o să-mi închipui cum
cunosc toate limbile
chiar le cunosc..
toate profesiile
voi ști perfect că
duminică nu este o prăpastie
că griul îmi vine de minune pe întuneric.

mi-am făcut temele:
m-am împăcat cu golul din lăuntrul copacului
și cu amnezia din afara omului
cu foamea cuvântului
de a intra în lucruri
de a le scoate din materie

pe litere: f-e-b-r-u-a-r-i-e!!!

numele-mi sună straniu
aproape necunoscut
cu certitudine
aici nu-i motiv
de lila.