Vasile al Mălăinei din Þărmurea
este unul din cei mai știuți oameni
sub care zăbovește pământul.

lui Vasile i se mai spune și Criticul,
"nu lateral, adică cu scrisu',
ci unul care lovește în tăte",
se umflă în pene Interimarul,
neam de frate cu el,
caracterizându-l.

când i-au venit facturile
pentru lemnul de foc, curentul electric
și televizie,
a fost tare oțărât Criticul.

- uite bă, știi ce m-am gândit?
de mi-ar da mie ăștia puterea
(nu se știa cine-s "ăștia",
dar nu-l întreba nimeni nimic
ca să nu-i conturbe ideile),
aș muta pe oameni în Soare.
ar mai trebui să plătim corentul?
nu, că e lumină din belșug și gratis.
ar mai trebui sobă și lemne?
nu, că acolo nu ninge
iar dacă ar vrea să ningă,
arunci câteva vreascuri de raze în vatră
și tăt omătul se face apă fierbinte,
iar nevasta asta a mea
nu ar trebui să încălzească în căldare
când spală haine.

nu ar trebui nici televizie.
ne-am uita de colo de sus la tot ce se-ntâmplă,
derect și fără bănăt.

-pe cine ai mai vide tu
dacă muți tăți oamenii în Soare?
zice Grigore Circulă
cel care, de când și-a cumpărat agregat
nu mai taie găinile, ca și creștinul,
cu securea pe tăietor:
„cu circularul una două rămân fără cap"
(el a rămas doar fără un deget).


-vezi că ești nepregătit
din punct de vedere telectual?
aș mai lăsa câțiva fraieri pe pământ
să avem la ce ne uita...

-dar, bade Vasâlie,
nu ai cum ajunje pe Soare.
te-ai topi cu milioane de kilometrii înainte.
acolo e temperaturi mari,
își dă cu părerea Dumitru Mozambic,
un ins mai tânăr care,
zărind Bucureștii când a fost în armată,
o zâs că-i „din regat”.
până se va afla ezact unde este rege,
i s-a spus Mozambic.

-vezi că ești tăntălău?
tu crezi că nu știu?
că nu m-am gândit?
și încruntând fruntea a inteligență
conchise:
o să-i mut noaptea!

toți l-au râs pe Mozambic
aruncându-i
din buza dețului de răchie:
-băi Dumitre,
tu te pui cu Criticul?
ăsta nu ar spune ceva negândit,
ăsta are cap de președinte.

și cam așa e...