Mesajele de pace se transmit
insistent, pe toate liniile se schimbă cuvinte
în cod roșu.
Uneori se vorbește duios despre Dumnezeu și război,
se desprind perioade de glorii
din anii cenușă.
Nimic nu-i cald, nimic nu-i rece,
doar o palidă tranziție a unor stări de beție,
puncte culminate dispar
în răvașele din farfurie.
Timpul lasă loc pentru durere, pentru credință,
rătăciri, văpăi și extaz
câte puțin din mistic,
când e la modă.

În triumfuri personale
nimeni nu caută pacea,
nici în zile normale ca cele în care,
bietele egouri placide trec pe bulevarde,
și nu au chef să asculte
minunatele priveghetori
din propriile piepturi.