Pe râurile acum domoale ale inimilor
acordurile truverului
sunt bărcuțe din coji de nucă
legănate de iluzia unei hule
și intenționat am folosit un arhaism
căci vorbele-i sunt despre vremuri apuse
când gesturi imprudente învolburau râurile
iar noi ne aruncam în veșnicie
la fel cum în valuri
pentru o regină