dimineața era plăcută și albă
tu numărai zilele de la facerea lumii
și până la trecerea ei
azi nu se pune, îți spuneam:
ziua aceasta nu a început încă
și nu se va sfârși niciodată
azi, moartea e plecată din lume cu treburi
râdeai
suferința ca un șarpe bătrân
trecând pe mijlocul străzii
azi nu se pune, îți spuneam:
e ca atunci când eu am uitat fereastra deschisă
și camera s-a umplut de stoluri de păsări
era dimineață
sau poate că doar începuse să ningă
tu numărai zilele ca și cum ai broda