să trăiesc. nu mai știu dacă am fost întrebat
dar m-am trezit luat la palme și am țipat
am țipat cât pentru întreaga viață
pentru că după aceea nu am mai putut, toate s-au scurs înăuntru
în afară eram doar plânset și atât.
nu știu dacă am ales sau am fost ales
îmi place să cred că eu am ales
dar constat că viața m-a împins de la spate zicând:
hai fă-o! știu că poți.
și alegeam ce să fac cu stânga, apoi cu dreapta
apoi cu amândouă ca să rămân cumva pe centru dar tot aproape de cer
pentru că simțeam că cerul nu minte…
el când tună tună, când fulgeră fulgeră
și când e senin e senin
știu că e shimbator, dar cel puțin nu te minte
și am ales să tac. să cânt. să caut
și cuvintele m-au ales. știau că le iubesc. că le sunt rob
și veneau. de-a valma. șuvoi
de multe ori mai pierdeam dar tot nu eram sărac
pentru că veneau altele.
și am ales
să împărtășesc cu voi ce am ales
simplu...
fără să cer...