...sunt poeta lu’ tata, știți nu?
aia ce-și bagă picioarele
în resturile secundelor vieții ei
apoi își mestecă aroma timpului împărțit în drumuri, foame, idei și multe frici.
de fapt "eu nu sunt altceva decât o pată de sânge care..." s-a născut grăbită și înfometată,
mamă cât aș mai mânca!
...și zilele ce mi-au scurs prin pumni, spaimele alunecate pe trupul lui Marius, gândurile rele din burta mamei mele orfane și
piatră și frunzele înghețate de afară în iarna-toamnă de acum
zbatere în interiorul celulei confuze ce are chip cioplit pe margini în istoria neamului meu de Ursari Unici.
...sunt poeta lu’ tata, voi știți? Aia care va face cândva una cu groapa la cererea Dirijorului
după ce și-a băgat picioarele și în resturile secundelor vieții ei.