Gândesc visarea-n ale ei hotare,
Lumini de crâncene dorințe,
Ce cad pe arbori de neștiințe,
Trunchiuri verzi de suferințe.

Zăresc crezul realității
Umbrit de valul noutății,
Sperând în cel ce va răpune
Pe cel ce vrea ca să cunune
Adevărul și minciuna.

Cercetători de noțiuni abstracte,
În lumea stelei de nimic
Ating cu mainile secate
Albul nesfârșit.

Dorind vidul a cunoaște
Și a stinge iarăși flama
Cântecul eternului sfârșit,
Din cuvânt ce simplu se rostește
Definind...