seara debutează fără nume
acest spectacol frugal lipsit de pretenţii
mulţumindu-se cu droaie de figuranţi
veniţi de undeva de la capătul lumii
într-o nepăsare... într-o neputință
inevitabil atrași de gaura neagră
a unei scene îndepărtându-se


*
aplauzele stârnesc
albastru-cu-vid
stupoare!
prin tine umblă
vietăți cu priviri închise
contaminându-te

enunţurile urmează aceeaşi traiectorie circulară
nicio revelație nu se schimbă în duminici!


**
gândul de-a nu mai fi
trezește absurdul
revolta omului mic împotriva zeului
puțin ridicolă puțin anapoda
această intempestivă ieșire din sânge


***
supliciul cel mai mare
să te prefaci că exiști afectiv
când nici măcar Dumnezeu n-ar putea identifica
vreo diferență între tine și lucrurile sale
îți rămâne ce-i drept pârtia aceasta ambiguă
pe care formal îți dai drumul
în virtutea funcțiilor mecanice


și râzi și ești fericit și pierdut și murdar... și râzi... și ești...


****
robotic lumea se va aranja
la poalele muntelui ca un public
vor trosni floricele din plastic amnezic
simulatoare perfecte vor da o iluzie
se vor abține îngeri
să cadă