Cu ochii goi la fereastra deschisă
am umplut dimineața cu tristețea
visului frumos recent neterminat.
Parcă florile au mai suit simțitoare
spre palmele mele ostenite de albul
cearșafului mototolit în patima visului
ce m-a făcut sa oftez zgomotos
încât am uitat de amendă.
Dar pașii de pe trotuar s-au oprit
și m-am regăsit căprui în ochii ei
uimiți…
Aș fi strigat: dă-mi înapoi cearșaful
cu care îți acoperi surâsul orgasmului
și revino în vis!
Însă nu aveam declarație
pentru lumea ce dădea buzna în lumină.