te-am întrebat
cum îți vorbește primăvara -
mi-ai arătat cocheta mască de bumbac.
ți-am cerut cuvinte
să pun în talerul ce ține de cealaltă parte
vorbele deșarte ale lumii -
mi-ai adus o mască decorată.
te-am rugat s-așezi toate florile din casă
cu fața spre noi,
să ne împărtășim din frumusețea lor -
masca uitase cuvântul frumusețe.
Atunci miniaturile gravate în sânge
s-au trezit și ne-au strigat
până în cerul inimii
Hristos a înviat!