totuna fustei mele în galop
pe Calea Victoriei
și vântul îmi stă bine azi

orașul meu de companie
lătrând doi nori
necunoscuți

înțelegi de ce acolo jos
lesa rămâne cea mai trainică
legătură?

umbrelă
zbor deschis și frânt de propriile-i
oase

auzi la capăt de bulevard
cum mâine
a început să își alerge coada?

în așteptarea potopului
îmi chem toate animale înăuntru
două câte două