mai gol de-o clipă-alunec în secundă
umplând trecutul îmbrăcat spre moarte;
te-aud strigând, tăcere ce desparte
vecia-n rouă de ființa scundă...
tu vii din țntirimul din departe
și racla-mi de odaie să te-ascundă
se zbat astrale voci din vis în undă
și îți trimit din cap de perne carte...
nuntesc pe drum lumini ce nu există
și-s ale umbrei Domnului năluci...
te-arunc spre Sus din pieptului balistă...
o cană cu tenebre îmi aduci
și-n vremea ta de noapte sclavagistă
un plumb se-așază-n Adevăr pe cruci