Pe aici nu se trece

Numai descălțat

Sufletul are podeaua de sticlă

Și ziduri de piatră,

Lumina pătrunde

Prin ferestrele lăsate deschise

De privirile altor suflete

Ce știu a păși pe sticlă,

Aici muzica este mereu prezentă

Iar păsările ciripesc,

Întunericul este un moment

Când dorim a ne reaminti

Izvorul de început

Al primului cuvânt ce iubire

Este, de fiecare dată

Ochii lăcrimează bucuroși

De viață, prin ei întunericul

Poate vedea lumina.

Emoția oprește lacrima

Ce se revarsă precum o ploaie

Peste sufletul ce are podeaua de sticlă

Și ziduri de piatră

Lumina pătrunde

Prin ferestrele lăsate deschise

De privirile altor suflete

Ce știu a păși pe sticlă,

Aici muzica este mereu prezentă

Iar păsările ciripesc,

Întunericul este un moment

Când dorim a ne reaminti

Izvorul de început

Al primului cuvânt ce iubire

Este.