nu am trecut niciodată apa asta
oriunde alunec
corpul ei nu mă recunoaște
fiecare plecare a fost o călătorie pe
jumătăți de poduri
nu am trecut niciodată apa asta
ci ea doar a crescut
și-a scăzut lângă mine
fiecare a vrut câte ceva de la fiecare
am crestat cu briceagul câte o liniuță
pe vâsla mea
care acum se ridică la suprafață
ca o geamandură
nu pot vâsli îndeajuns
nu mă pot îneca
nu pot pleca
nu am plecat niciodată din locul acesta
doar locurile au plecat
pe rând
și pe furiș
de lângă mine