O ce lună luminoasă,o ce soare călduros
Vânt de vară ,bate-n față,
Și eu încet încep să cos,
Să cos pată de durere,
Ce prea tare mă apasă,
Să uit drumul despărțit,ce pe noi ne-a despărțit.
Să ma uit pe vârft de munte ,
Ce priveliște apare,
Să privesc în cerul nopți,
Câte stele pot să apară.
Păsări cântă dimineața,
În copaci, sub cer senin


Mă așteaptă fericite să le cânt și eu puțin.
Și încep cu voce tare
Să le cânt cu adevărat
Cât de tare poa să doara
Dorul meu de fata mea.
Câte stele am văzut
Câți copaci am numărat
Câte dealuri am urcat
Câte vise am visat
Ce priveliști am văzut
Ce dorințe noi am vrut
Ce naș da ,să aud încă odată
Dorința ei cu vocea tremurândă
Și cu larcimi de speranță
Și zâmbind ea să îmi zică


Tată drag îți mulțumesc
Că îmi îndeplinești dorințe
Că am văzut cu ochi mei
Priveliști calme și senine
Zeci de mii de frunze în vânt
Zeci de mii de stele în cer
Zeci de ani de aș trăi
Tot cu tine le-aș privi
Tată drag ce te iubesc
Tot ce mi-am dorit,
Să îndeplinești
Și când vei revizita
Toată călătoria asta în lume
Să nu uiți că fata ta
Te iubește și din altă lume.
Fata mea ,nu voi uita

Dorința îți voi îndeplini
Și de fiecare data
Cănd priveliști voi privi
Voi urla în lumea-n-tragă
Te iubesc oriunde ai fi.