zborul acesta e atât de jos
de-mi strivește aerul la gură
copite de cai de cuvinte își lasă zeama acolo
dedesubtul ochilor de sângerat tristețe
și deodată-mi înfigeam șișu-n văzduh
de curgea sânge de furtună
zgâlțâind puțin la statuie

mă număr printre îngerii decedați
doar la gură mă mai șterg de un rest de aripă
și zic, Doamne, zic -
luminile nu mai sunt la locul lor