un lider nu caută să conducă
este chemat să o facă
iubirea nu are nevoie de 13 corinteni să-și înțeleagă natura
în mintea mea nimic nu este atât de uman precum dragostea
luna este o femeie periculoasă
geloasă
ploaia scoate din mine tot ce-i nestatornic și bun-
imaginația răului pe care-l gândesc cu privire la trupul tău
îmi creează dorințe despre care citisem doar în povești
cu zâne și zmei nemuritori
își puteau permite să ia oricui viața
din dragoste
pentru părul tău care îmi acoperă jumătate de piept
și mintea întreagă
nu există dimineață fără să te iubesc
fără să-ți aduc lumina soarelui într-un bol de aur
să te privești în el când te piepteni
te iubesc de parcă ți-aș cerceta părțile vitale
semnele că ești vie
și îndrăgostită
se spune că dragostea există doar pentru a sluji binele suprem
nu-mi pot șterge sfidarea din ochi
a tuturor bărbaților care s-au îndrăgostit înainte
ca apa să cucerească uscatul
fiecare avea un ac otrăvit aproape de gât
de care nu era conștient cât timp dragostea nu-i acordase o șansă
la tron
târziu am aflat că substanța aceea înseamnă durere
sufletul prins în capcană își roade propriul picior
să scape
mă întreb ce fel de dragoste îți face pielea atât de frumoasă
îmi doresc să mă tem
să nu-mi ajungă nimic din ce este în tine
frica înseamnă moartea măruntă
vestitoarea renunțării totale
o voi lăsa să treacă prin mine
și după ce va fi depășit granița dintre bine și rău
mă voi întoarce să-ți fac și mai negru părul
iar gura ta să arate lumii întregi cum trebuie să arate
ceremonia trupului când nu se mai poate abține
la mușcătura dorinței din măr