Atras de-un soare anemic de Februar
Îmi relaxam pe bancă etatea avansată
Când sub blănița șic, o rochie decoltată
Făcea superbă blonda venind pe trotuar.

Normal fiind doar o oră de leneșă siestă
Îmi digeram grătarul stropit cu vinul roș
Însă fițosul Cupidon își pregătise o festă
Încât în blugi simțeam imboldul de cocoș.

Ce trup schimba decorul din trista mahala!
Iar șlițul generos, lungi coapse de cucoană
Îmi arăta în mișcare cu zvâcnet de dambla.
Dar fața era de sfântă desprinsă din icoană.

Vedeam surâs șăgalnic pe buze ca rubinul
Și ochi cu gene întoarse aveau azur celest
Apoi un glas melodios își aruncă veninul:
Te văd prea îmbujorat, ți-aș oferi un test!