un om singur nu înseamnă că nu are pe nimeni pour ne

pas vivre seul on vit avec un este încă o minciună în falș.

colegi roși în cur de curiozitate, întunericul vostru este lumina

mea, liniștea voastră este petrecerea mea de revelion de

pe 29, 30 și 31 și după miezul nopții continuăm iar,

chiar dacă nu am și nu bag niciodată bormașina, neperechea mea

s-a iubit cu mine ani buni de-a rândul, am făcut copii și

acum îi crește, îi educă, le elaborează planuri de viitor, toate

astea în singurătatea voastră, și în timp ce eu plec dimineața

și vin seara de la serviciu ca să aduc un salariu, să avem și noi

ceva de pus pe masă iar când suntem numai noi doi, eu și cu

neperechea și ea stă ghemuită, aproape contorsionată pe canapea,

învelită în pătura cocolină imitație de scoarță norvegiană

de pădure și ține în brațe un mânz rozaliu de inorog pitic și focul

arde, cioatele de carpați fără filtru pocnesc în scrumiera văzută

prin lupă șemineu, o desenez.

nu contenesc să nu fac schiță după schiță, după schiță, după

schiță. am o colecție impresionantă de crochiuri cu pisici grase și

slabe și de uscat dar și de mare, agregate, văcuțe cu năsucul roz,

sirene adormite la mc.donalds cu capul în poalele lui ronald

mcdonald, menghine și rotative și arbori principali și vulcanul

etna, mini-uri, chiar și un lăstun crem și câte și mai câte. uneori

nu mai faci față și mă rogi, cu un glas gutural de la atâta nevorbă să

evit să te mai surprind în poziții neconvenționale. cum ar fi ajuns

la noi, astăzi monalisa dacă ar fi fost imortalizată în timp ce își tăia o felie

de cașcaval afumat și cu coaja tare, goală, doar cu un șorț roșu pe

ea, cu buline albe și cu o bretea căzută generos? vezi, cum stă treaba,

etimologule despre care gura lumii zice că ai fi pictor de icoane, vezi cum

stă treaba? ai ajuns să ai frustrări că zice lumea că trăiești singur.