De negândit e drumul peste Ape
Când vei plăti cu sânge ban Luntraşul
Ce-l oglindeşte Cerul, uriaşul
Ce te va duce Domnului agape.

În noaptea vieţii încă sunt ocnaşul
Ci vremea lutului a prins să-mi sape
Mormântul de tumult ce să mă scape
Şi clipa timpului e, nărăvaşul.

Nu mai opresc secunda c-altădată
Vecie să ne făurească-n trai,
Eşti azi femeie, dulcea mea ieri fată.

O linişte pe cuget îmi erai
Acum şopteşti de-aude lumea toată
Un demon ţi s-a aşezat pe grai.