Marea, în prima zi de mai,
Făptură liniștită!
Nici pescărușii în alai
Nu i-au fost, azi, ursită.

Nici vântul n-a pus amanet.
Soarele a aruncat,
Ca-ntr-o fântână parapet,
Bănuții săi, figurat.

Nisipul intrat în pantofi
De bun augur mi-a rămas.
Din scoici răbufneau filozofi,
Teorie pas cu pas.

Câteva trupuri expuse,
Nori făcând poze din cer,
Unele valuri seduse,
Drumul de melci, un mister!

Cu gând la tine, pe-o sfoară
De moșmoni roșietici,
Ziua de mai se coboară
Pe poli de rai magnetici.

Aceasta-i iubire, îmi zic!
Las nisipul să doară.
Iar doru’-mi vorbește peltic
De pe-un zmeu care zboară!