giratoriu
mă respiră ziua
îi fac rondul rănii de-a fi
până adoarme
prinde coajă de imunitate

cer de zăpadă
inima
se poartă pe sens interzis

înfășurată până la frunte în ghețuri
patinez prin artere
să găsesc setea luminii

creierul focului hrănește o pantă piezișă

privit de abis
omenirii i-a înghețat chipul