Voi încerca să mă privesc
în toate lucrurile tale
din odaie,
dar mai ales mă voi privi
în oglinda ta,
apoi înapoia ei,
până ea se va sparge
în mii de tristeţi
violete,
în mii de nopţi
nedormite

Şi în dimineaţa următoare
voi încerca să le adun
ca un nebun
pe toate
în sângele meu,
până făptura ta
va prinde viaţă
în adâncimea irişilor mei,
aidoma unei
constelaţii
încă nenumite