În fiecare inimă
se aprinde un foc
Iubim
numărând în palmă, la cină,
agoniseala de pe o zi pe alta
Iubim
tot ce spune rana închisă
în ultima rămășiță de viață
Iubim,
chiar dacă doare,
strângând la piept
un trup de om
cu mâinile încrucișate
dispărut ca un fulger
cât să mai doarmă în eternitate
Iubim
pietrele și sălciile plângătoare
pe malul apei curgătoare
Iubim
zgomotul înăbușit
al picăturilor de ploaie,
orice gând,
orice speranță,
orice liniște ascunsă
Până la urmă
Iubim
în felul muritorului
care nu vede...