mă lovești în miezul
gândului cu
privirea
mă dezlegi de mine
mă prinzi de tine
ca pe o eșarfă fluturată
de vânt
îmi arunc dorul de
tine în
brațele dimineții
îți mângâi cuvintele
rămase în urmă
îți sorb glasul să-mi
potolesc setea
îmi agăț viața de a ta
ca pasărea care-și
agață zborul de cer.