a se deschide târziu când vom fi dejucat toate capcanele și stăm la un pahar de țuică și la o slană tăiată pe toacă

persecuțiile continuă deși ar trebui să se oprească

nu ne mai pasă, nu ne mai apasă, noaptea răsare

la ore inexacte, cafeaua dă în foc doar în absență

de lapte, urlă la zoo un leu, toți prietenii mei se

salută cu aoleu, iar tu plângi între pauze de anihilare

ținând cristic, între degete o ampulă deschisă cu polen

nu-i așa că nu va rămâne nimeni fără untdelemn, ce bine

sună hrușcă cu orchestra plutonului de execuție, nu-i așa

că nu s-a inventat, că nu s-a introdus în constituție încă

exprimare mai plastică pentru libertinajul nostru

de la mare, de pe stâncă, decât o jumătate paradigmă de înjurătură

toartă în toartă cu prezentarea succintă și antropomorfă

a unui boț plămădit de zgură drept edenul suprem surprins într-o

natură coaptă, pentru că vrem să se știe, că putem trăi

fără mâncare solidă după lăsatul luminii, doar cu piftie de porc

dată în foc toată, doamne suntem efectiv teribili,

ne bucurăm că suntem inrockuptibili și inalterabili și

fermecători însă timizi peste poate, uitați de soarta tristă printre

oglinzi. persecuțiile continuă iar noi facem tot posibilul să nu

se afle deocamdată cât de ieftin mă vând, cât de ieftin te vinzi

atunci când am rămâne ultimii din gândul inchizitorului. persecuțiile

continuă, situația devine fierbinte probabil și datorită corului