In serile cu lună
când nu ești lângă mine,
îmi fulgeră și tună
doar lacrimi despre tine.
Mă-nec în jocul sumbru
și aspru criticat,
sunt prins către lugubru
și astăzi cam uitat.
Vibrează iarăși setea
pe aripi efemere
și sunt pierdut în ea
cu cioturi dromadere.
Apăs frumos tălpicul
peste-un covor măiastru,
iar glasul îmi dă spicul
ce îl sărut albastru.
Frumos cântă cocoșii
în dimineața rece,
nu-ți văd obrajii roșii,
nici pleoapa ce se-ntrece.
Îți simt atent mirosul
căzut peste o jale
și pielea peste osul,
sub un parfum Montale.
Abia plecaseși ieri
pe drumul încercării
și-n vis de revederi,
Eu povestesc durerii.
Doar timpul o să-mi fie
un prieten ideal,
ce ți-l trimit, azi, ție:
frumoasa mea din val.

Sibiu ... 14 decembrie 2023