- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Pe când stăteam planton de pază
Păzind pe hol bocanci, rastele,
A început ușor să cadă
Din ceruri, șiruri de dantele.

Ușor în jumătat' de oră,
Zăpadă multă argintie
S-a strâns într-un covor molatic
De iarnă rece și târzie.

Priveam voios de pe fereastră,
Cum se așterne mai departe
Peste întreaga mea cazarmă,
Învăluită-n crude soarte.

Spre dimineață când jandarmii
Vor ieși la înviorare,
Eu trist am să deplâng covorul
Bătătorit, ce va dispare.