uneori vreau să fiu doar cel care sunt
să uit de vocile celor din jur
să-mi mărginesc gândul
asemeni cerului de peste deal
în asfințit
sau poate fântâna
zidită lacrimă peste lacrimă
din care o să bea Dumnezeu

din trupul meu firav și plâns
să împrăștii lumină
peste cei care vin însetați și obosiți
să privească în fântâna
din care bea Dumnezeu
sau poate aș putea fi
un șarpe zelos
ce-și lasă urma dinților
pe lacrima căzută pe fundul
fântânii

Doamne nu mai am glas
dar trupul meu încă respiră
și va da apă curând

să nu mă faci Doamne
să obosesc în zadar
ori
lasă-mă să fiu cel care sunt...