lumina dă putere sentimentelor vagi,
stale fac pe cer spectacol regal,
nu dorm mă gândesc la oamenii dragi,
pentru ei și viață compun un madrigal.

am îngropat amarul pe-o însorită plajă
și am pornit să navighez cu barca de hârtie,
cerul varsă peste mine dulce vrajă,
ca să mă transform în val de poezie.

simt vântul pe obraz- săruturi volatile,
mă fac să cred că mult sunt iubită,
cuprind lumea cu gândul nopți și zile,
mirajul vieții mele-i iubirea dezrobită.

de la drumul luminii eu nu mă abat,
tot sensul sorții mele l-a schimbat.