dacǎ adevǎrul mǎ va elibera
înseamnǎ cǎ minciuna
m-a ținut pânǎ acum în casǎ
ruşinea de a rǎmâne un nimic şi totuşi
spun “sunt bine” în oglindǎ
“sunt mort” înǎuntru
de ce nu sunt cu tine

adultul responsabil din interior se pierde
îmi aştept triggerele ca pe o certitudine
ca sǎ mi se activeze traumele în degradare
am atâta nevoie de cicatrici ca sǎ redevin copil
le prețuiesc ca pe mirosul dulce
de somnic sǎrat în care ne scǎldam
scuipatul tǎu mi se scurgea în gurǎ
ca într-un castron cu lapte de pasǎre
pe care-l dau cap cu tot cu gǎluşte

personalitatea unui țânc preia mrejele minții
îmi face dezordine prin tot corpul
se joacǎ de-a doctorul cu o inimǎ frântǎ
realizez cǎ nu-i real ce ne-a adus împreunǎ
sigur m-am deshidratat maxim iar
tu ai fost un miraj în care m-am vǎzut întreg

prea m-am complǎcut crezându-mǎ martir
dacǎ încerc sǎ mulțumesc pe toatǎ lumea
nu înseamnǎ cǎ sunt perfect ci din contrǎ
de aceea nu te sun sǎ-ți mai cer o noapte
fiindcǎ mi le trebuie pe toate sau nimic
în schimb mǎ aleg pe mine autentic în ruinǎ
dar de fapt cu ce mǎ aleg iar & iar

dacǎ nu intrai în baia de personal
de la bun început cu unu şi cu altul
nu aveai cum sǎ îți înşeli bǎrbatul

adevǎrul e adevǎrata aventurǎ
şi nimeni nu vrea sǎ audǎ asta
poate cǎ one day o sǎ-mi fie şi mie lene
sǎ mai fiu iresponsabil cu sentimentele
sau poate cǎ am devenit deja agresorul

“recunoste-ți rana ca sǎ te recapeți”
scrie în creion chimic pe toate vârfurile ascuțite
fiindcǎ deja eşti tot ceea ce acoperi cu ocarǎ
toate lucrurile oribile spuse la nervi
erau mecanisme impulsive de auto-apǎrare
am citit şi eu prin cǎrți dar simt aievea
cǎ ne-am rǎnit cu sufletele sǎlbatice
şi-n cele din urmǎ pare logic cǎ nu reuşesc
sǎ mǎ reintegrez în brațele tale
probabil vom vedea cine are nevoie de cine
când e prea târziu

••-• • •-•• •• -•-• •• •-
adevǎrul e cǎ
te vreau pe pielea mea ca pe un plasture
dar ar fi leacul rapid spre urgie
fiindcǎ nu sunt pregǎtit sǎ mǎ rup de tot
de vechile tipare disfuncționale
şi sǎ recunosc

vraja ochilor verzi mǎ face sǎ uit sǎ fiu lucid
vreau sǎ vin vindecat dar nu vǎd vraciul
mǎ provoc sǎ pier & sǎ pierd
pupiceii ǎia care mǎ enervau dimineața
poate cǎ pic într-o perspectivǎ greşitǎ
sau poate suntem defecți din fabricǎ
şi ne meritǎm unul pe celǎlalt
atragem fix ceea ce suntem
altul sigur nu pot fi iar adevǎrul e cǎ
pe tine nu te mai recunosc deloc
dar te iubesc aşa cum eşti.