O urzică mică, mică,
Crește lin ca o furnică.
Și se urcă dinadins,
Sus când dimineața a-aprins.


Razele, castaniete,
Ce dansează-njuru-i ca pete (referire la noanțele de umbre și lumină)
Și o scaldă pe-ndelete,
O-nconjoară zici că-s plete!
Vremii ei ii se succede
Timpului ce o purcede.
Se trezește de la rouă,
Dimineața, pe la nouă,
Vede că e cu vreo două
Fire de mărgele nouă.

Vă vine să credeți că,
O urzică mititică
Crește lin ca o furnică?

Mai falnică ca ieri,
E regină-ntre-ierbivori,
Și cu pastele ei verzi
Desenate cum le vezi,
Printre linii suprapuse
Din dantele de mult puse.
Ea se face tot mai mare
Chiar de-i zi de sărbătoare!