Și fiindcă azi am băut un coniac
de sufletul lui Camaron de la Isla
și fiindcă ieri a fost soare și-am râs

mâinile țin încă mai țin sfârșitul
să intre să stea la masa mea și să cânte
ca unul chemat să-mi țină de-urât

cuțitu-a rămas a rămas în carâmb
orașu-a dansat ca o femeie nomadă
și restul s-au dus s-au tot dus