când ușa vieții
îmi rămâne mereu închisă
în casă
dansează pustiul
fumul de la ultima lumânare
un cui
și un tablou
cu cei care au fost
sub care păianjenii se joacă
de v-ați ascunselea

nu n-am cum să știu regulile jocului
și e mult prea târziu să le mai învăț
prezența mea e doar o umbră
sub candelabrul rămas
neaprins de multă vreme
dar știu că moartea mea
are un ciorap găurit în călcâi