Taurul acesta care
Privește prin ochean cerul
Cu barba albă, cu dureri de spate, cu gânduri...

În fiece seară trebuie să-l îngenunchez,
Să-l strunesc și să îl duc la culcare.

Să-l pregătesc pentru ziua când
Am să-l jertfesc și din sânge său,
Ca dintr-un mormânt, am să scot
Învieri și iubiri imaginare.

Taurul acesta!...

E o pădure ce-mi crește,
O pelagră cu gust de melasă,
De câmpii, de fluvii și mări
Și de fântâni și cărări...

Taurul acesta care se întinde cât înserarea
Îl am de dus la culcare când se trezește.