În inima mea, sunt luminițe multiple
Ești TU multiplicat, în zeci de chipuri în care am stat și-am zăcut
Fără să le ating, decât arar
Fără să te deranjez prea mult, sper că nu te-am deranjat niciodată prea multiplicat și sfărâmicios
R. spune că
Spune că sunt o soră fidelă
Că sunt atentă la orice detaliu, când îmi scriu ”Jurnalul imaginar”,
Poate, în toate, este un gust ca de înghețată cu praf de lapte, de la dozator, când o cumperi din parc
Este multă iarbă
În parc
Mereu fetele angajate pe o jumătate de normă știu cum să
Te facă să cumperi de la dozator
În locul globurilor perfecte, poate cu gust de zmeură și cu puțină smântână
Este, în toate, un rost, eu mi-aș cumpăra o sticlă de vin
Cumpărată de pe un site francez
Dacă aș fi bărbat, sau poate Whiskey, dar știu că unii preferă să cumpere rate...
Văd prin cartier mașini foarte scumpe,
Nu sunt papioane, sau frac, un costum foarte classy ci mai mereu doar... mașini...
Sunt mașini... /rate/mașini
Multe, le văd cum tot trec, se scurg pe artere, rapid.
E un folos, dacă te simți rău, într-una din zile, sau ți-e greață de atmosfera din țară, lupte, război, săraci și / sau sărăcie (de peste tot),
Sau ești prea trist, sau cine știe ce altă tâmpenie poți manifesta
Într-o zi
Dar, fii hedonist, fii naibii înțelept și agață-te de Emag cu o umbrelă albastră cu buline,
Sau dacă n-ai chef, muncește, căci te trezești pe parcurs.

Soarele îmi pare de multe ori o uzină de miere, și trec albinele în sufletul meu
Dar îți jur că, acum, n-am chef de nimic.

Le scot, naibii, pe geam, ce atâtea albine care să îmi toarcă, prin suflet,
”Te iubesc mult”, așa
Îmi zic zebrele, în timp ce traversez înspre magazinul ”Dacia”,
Cu capul ușor aplecat...
Dar...,

Sunt bine, sunt foarte bine, fericirea este ca mersul pe bicicletă, o înveți, necondițional.