O grămadă jucăușă
Se lăsă mai lângă ușă
Lângă balta cea de ploaie
Să facă și ele-o baie.

Și săreau și se zburleau,
Se-mbăiau și se certau,
Þipând tare, fără frică,
Trezindu-l pe Aurică.

Ba uscate, ba udate,
Dar cu ciocul mare toate,
Sperie gloata nebună
O întreagă bătătură.

Și doar mâța cea șireată
Vrând să le prindă îndată,
Sta ascunsă după fiare
Gata să le-apuce-n gheare.

Atunci iese Aurică,
Voios tare și le strigă.
Dar corul de zburătoare
Îl lăsă doar c-o mirare.

Iar pe mâță cu-n necaz
Și la masă doar cu praz,
Fără să poată să ia
Carne nici pentr-o măsea.