camera mea e verde pașnică nicio plantă carnivoră
somnul intră în mine ca într-un hotel
cu tot cu umbră

și iar un plâns dureros-dureros persistent
îmi leagănă abia sesizabil pereții

îl prind în palme
un ghem de fiori translucizi

îmi fac pâlnie din timp îi șoptesc la ureche
o să te nasc și pe tine într-o plantație de selaginella beauv
o să dansăm în rochițe cu buline galbene
emoționând spectatorii vaporoși din pietre
o să vezi că rădăcinile noastre nu au nevoie de pământ
o să auzi doar apa traversându-ne suav
pe vârfuri
cu pasiune
iubindu-ne atipic în codul sinelui
perpetuându-ne

undeva noaptea mai răspândește vise cu mine
unii nu mă doresc
pe alții nu îi doresc eu
cineva se intimidează și mai aștept să îmi întindă mâna


08.10.05